Istoria filosofiei antice - vol. 6: Scepticismul, eclectismul, neoaristotelismul si neostoicismul Toate aceste probleme (de filosofie) […] inalta si usureaza sufletul, care, apasat sub o grea povara, doreste sa-si ia zborul si sa se reintoarca acolo de unde a pornit. Caci trupul este o povara si o pedeapsa a sufletului: il zdrobeste sub apasarea lui si-l tine inlantuit, daca nu-i vine in ajutor filosofia si nu-i ingaduie sa respire privind intocmirea lumii, inaltandu-se de la cele pamantesti la cele divine. Libertatea, scaparea lui, este ca se furiseaza uneori din inchisoare si ca isi capata din nou puterile, bucurandu-se de cer. - Seneca, Scrisori catre Lucilius, 65 Planul general al lucrarii este urmatorul: Vol I: Orfismul si presocraticii Vol II: Sofistii, Socrate si micii socratici Vol III: Platon si Academia antica Vol IV: Aristotel si peripateticii Vol V: Cinismul, epicureismul si stoicismul Vol VI: Scepticismul, eclectismul, neoaristotelismul si neostoicismul Vol VII: Renasterea platonismului si a pitagorismului, Corpus Hermeticum si Oracolele caldeene Vol VIII: Plotin si neoplatonismul pagan Vol IX: Directiile principale ale gandirii antice si lexicul Vol X: Bibliografia ganditorior greci si romani
Istoria filosofiei antice - vol. 7: Renasterea platonismului si a pitagorismului, Corpus Hermeticum si Oracolele caldeene Singurul bine statornic si nemincinos e credinta in Dumnezeu. - Philon din Alexandria Iar daca exista ceva care sta in puterea noastra si nu cunoaste stapan, acel ceva este virtu
Istoria filosofiei antice. Volumul 8: Plotin si neplatonismul pagan Noutatea volumului de fata consta tocmai in aceasta incercare de reconstituire a istoriei acelor trasaturi spirituale care au dus la ultima creatie de geniu a speculatiei grecesti (pana acum asa ceva s-a facut doar in mediul studiil
Istoria filosofiei antice - Volumul 9: Directiile principale ale gandirii antice si lexicul Am prezentat in volumul de fata termeni” preluati din diferite domenii. - Unii (aceia referitori la conceptele cele mai restranse sau mai tehnice) se limiteaza la a reda intelesul ori intelesurile termenului
Filosofia atat din punct de vedere semantic (sau lexical), cat si din punct de vedere conceptual este o creatie tipic greceasca. De fapt, daca in privinta celorlalte componente ale civilizatiei grecesti gasim corespondente identice si la restul popoarelor din Orient, care au atins un nivel de viata