In perioada interbelica, unul dintre marii cuceritori bucuresteni a fost filosoful si perversul afacerist nemarturisit Nae Ionescu. Una dintre victimele sale de seama a fost Maruca Cantacuzino, care, dupa ce a fost parasita de trairistul Nae, a facut o teribila criza existentiala. Maruca, dependenta toata viata de practici oculte, a avut mai multe tentative de sinucidere si, dupa ce fost abandonata de amantul ei pe care l-a iubit cel mai patimas, mentorul generatiei Eliade-Cioran-Noica, s-a automutilat, tumandu-si acid sulfuric (vitriol”) pe fata. Aceste deviatii comportamentale severe nu sunt deloc inexplicabile, rolul maladiv al componentei ereditare patologice fiind unul decisiv. Tatal ei, Dimitrie, cel care s-a sinucis absurd in floarea varstei, avusese o poveste aproape la fel de cutremuratoare. Devenita confidenta a Reginei Maria, frumoasa femeie avusese mai multe relatii, intre care cele cu muzicienii Dinu Lipatti si George Enescu, intalniti la seratele muzicale tinute in Palatul Regal, dar marea ei pasiune, a depresivei careia ii placea sa petreaca mult timp pe intuneric, cu toate luminile stinse, ramane carismaticul filosof si universitar Nae Ionescu, unul dintre marii Don Juani ai istoriei Bucurestilor, comparabil, peste timp, cu excentricul desfranat Ienachita Vacarescu de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cel care nu se sfia sa seduca tinerele sotii de domnitori, asa cum a fost cazul lui Zoe Ruset, consoarta lui Alexandru Moruzzi.
Cum nu există un singur București, ci o sumedenie de micro-universuri centrate pe această entitate simbolică în diferite epoci și contexte istorice, tot așa nici biografiile personalităților care au p...
Cum nu există un singur București, ci o sumedenie de micro-universuri centrate pe această entitate simbolică în diferite epoci și contexte istorice, tot așa nici biografiile personalităților care au populat peisajul uman al orașului nu sunt fixate pe vecie în niște cadre stricte, rigide, de nemodifi