Strada cu sens unic | Walter Benjamin

Descriere

“Intr-o scrisoare catre Gershom Scholem, Benjamin descria structura acestei carti in felul urmator: „Din aforismele mele a luat fiinta o forma de organizare sau de constructie cu totul aparte: o strada. ”. Si intr-adevar, intr-un perfect spirit constructivist, aceasta idee a „strazii” reprezinta, potrivit expunerii lui Schottker, chiar principiul director de organizare al cartii, determinind-o pe aceasta in chip structural pe cel putin trei niveluri distincte: intai de toate, la nivel compozitional (in masura in care, prin titlurile sale curioase, intreaga carte se construieste de fapt intr-o permanenta analogie cu o strada, de-a lungul careia aforismele se insiruie precum magazinele sau sediile de institutii), apoi, la un nivel grafic (atat prin coperta editiei princeps, realizata de artistul constructivist Sasha Stone ca un colaj de elemente urbane, cat si prin optiunile sale tipografice, in masura in care titlurile ingrosate ale aforismelor erau grupate, atat pe paginile pare cat si pe cele impare, inspre marginea interioara a foii, evocand astfel in mod vag impresia optica a unei strazi), si in fine, la un nivel conceptual (prin apelul sistematic la vocabularul metropolei moderne, in masura in care toate titlurile si subtitlurile cartii se folosesc necontenit de limbajul specifi c al perceptiei urbane, asadar de poncifurile care ne frapeaza zi de zi pe strada).”( Christian Ferencz Flatz)WALTER BENJAMIN (1892-1940), scriitor si filosof german. A studiat filosofia in Germania, la Freiburg si Berlin, precum si in Elvetia, la Berna, unde a obtinut doctoratul. Dupa o incercare esuata de a obtine un post universitar, a trait si a lucrat ca eseist, critic literar si traducator liber profesionist la Heidelberg si Berlin. In 1933 a emigrat la Paris. Refugiindu-se din fata trupelor naziste, s-a sinucis in 1940 la granita dintre Franta si Spania. Principalele scrieri: Begriff der Kunstkritik in der deutschen Romantik [Conceptul criticii de arta in Romantismul german] (1920), Zur Kritik der Gewalt [Critica violentei] (1921), Goethes Wahlverwandtschaften [«Afinitatile elective» de Goethe] (1922), Die Aufgabe des Ubersetzers [Sarcina traducatorului] (1923), Einbahnstraße [Strada cu sens unic] (1928), Ursprung des deutschen Trauerspiels [Originea dramei baroce germane] (1928), Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit [Opera de arta in epoca reproductibilitatii sale tehnice] (1936), Uber den Begriff der Geschichte [Despre conceptul de istorie] (1939).