Cititorul ideal nu exista, stiu prea bine, dar mai stiu si ca ma va bintui mereu obsesia de a deveni un cititor ideal. Ca martor-insotitor in labirintul bibliotecii, jurnalul mi-e de mare ajutor; nu-l pot abandona, m-as rataci. Unii oameni s-au nascut pentru a scrie carti, eu poate doar pentru a le arata, in aceste pagini, cit le sint de recunoscator; si daca voi deprinde, peste ani, cite ceva din mestesugul lor, voi intelege atunci ca iubirea mea nu a ramas neimpartasita.Si de fapt ce vreau? Sa cunosc bine toate cartile mari ale lumii. Nu e putin lucru, dar imi place, deci nu-i greu. Altceva? Sa scriu. Aici nu mai stiu, dar lucrurile mai vin si de la sine cind esti bine plasat. Trebuie sa-mi gasesc locul ideal… Celui ce-si ingrijeste zi de zi, cu truda si bucurie, gradina, nu i se refuza nici roadele. E ceva firesc.Acest volum continua Jurnalul unui cititor (Humanitas, 2011, cu un cuvint inainte de Gabriel Liiceanu).
Cititorul ideal nu există, ştiu prea bine, dar mai ştiu şi că mă va bîntui mereu obsesia de a deveni un cititor ideal. Ca martor-însoţitor în labirintul bibliotecii, jurnalul mi-e de mare ajutor; nu-l...