La indepartatele mari Ajunseram Prea tarziu Inaintea intunecarii Doar cat ne-am imaginat Ca le atingem Doar cat s'au prefacut Ca suporta Mersul nostru pe ape - Virgil Mihaiu Avem un clar patent Virgil Mihaiu, amestec de livresc asimilat, occidentalism (ce redescopera provincia transilvanica drept parte pentru tot, de nu chiar parte din paradis), o dezinhibata lauda a imanentei oneste, a vazutului cu gust de eternitate fugitiva, a valorilor civilizatiei contemporane. - Adrian Popescu, Steaua, nr. 1, 1997 Aparenta simplitate a limbajului din lirica lui Virgil Mihaiu ascunde o foarte elaborata regie. Dintre echinoxisti, el practica primul, metodic, nu doar notatia prozaica si, in genere, discursul anti-metaforizant, si intertextualismul si autoreferentialitatea. Referintele culturale cunosc diverse moduri de expresie: de la citat la aluzie, pana la perifraza si pastisa unor maniere stilistice. Poezia lui Virgil Mihaiu are distinctie in expresia ei subtil-prozastica, rafinament in melancolia devitalizata, cum o numeste Radu G. Teposu, si inteligenta artistica in modul de acomodare a livrescului la real. - Petru Poanta, Dictionar de poeti. Clujul contemporan, Fundatia Culturala Forum, Cluj-Napoca, 1998
La îndepărtatele mări Ajunserăm Prea târziu Înaintea întunecării Doar cât ne-am imaginat Că le atingem Doar cât s’au prefăcut Că suportă Mersul nostru pe ape Virgil Mihaiu Avem un clar patent Virgil Mihaiu, amestec de livresc asimilat, occidentalism (ce redescoperă provincia transilvanică drept part
Avem un clar „patent” Virgil Mihaiu, amestec de livresc asimilat, occidentalism (ce redescopera provincia transilvanica drept „parte pentru tot”, de nu chiar „parte din paradis”), o dezinhibata lauda a imanenței oneste, a vazutului cu gust de